Uniunea Europeana Guvernul Romaniei POS Mediu
Instrumente Structurale 2007 - 2013 Uniunea Europeana
 
 
 

Epurarea apei uzate

Bazin de retentie ape pluviale Bazine de namol activ Bazine de namol activ Decantor
Cladire gratarelor Imagine de ansamblu Imagine de ansamblu Laborator
     
Hala de uscare a namolului Decantoare Laguna  

Staţia de epurare a fost reabilitată şi extinsă pentru a corespunde cerinţelor de epurare a unui debit maxim de 2200 l/s. Ceea ce este excedentar se poate deversa în râul Milcov. Proiectarea fluxului tehnologic este în concordanţă cu standardele europene.

Fluxul tehnologic este proiectat având în vedere un proces de tratare cu nămol activ în cantitate redusă, incluzând operaţii de denitrificare şi îndepărtare a fosforului biologic.

STATIA DE EPURARE

Oraşul Focşani, capitala judeţului Vrancea, are în jurisdicţie un număr de circa 100.000 locuitori.

Apele reziduale ajung gravitaţional din oraş către staţia de epurare a apelor uzate (SEAU) printr-un colector magistral care este racordat la o camera existenta a colectorului combinat (C.S.O).

Fluxul tehnologic este proiectat având în vedere un proces de tratare cu nămol activ în cantitate redusă, incluzând operaţii de nitrificare, denitrificare şi îndepărtare a fosforului biologic.

Caracteristicile apei care intra vin statie:

Debite UM Valoare
Q zilinic m³/zi 40000
Qdebit mediu (condiţii fără ploaie) m³/oră 1667
Q vârf de debit (către aeratoare) m³/oră 3960
Q debit maxim(către structura de admisie) m³/oră 7920

Încărcări chimice influent şi temperatura apei uzate

Parametri UM Încărcări
Medie zilnică Val. de referinţă, zilnic
Consumul Biochimic de Oxigen (CBO5) kg/zi
mg/l
7770
194
8936
223
Consumul Chimic de Oxigen (CCO) kg/zi
mg/l
14000
350
16100
403
Materii în suspensie (SS) kg/ zi
mg/l
8230
206
9465
237
Azot total kg/ zi
mg/l
1335
33,4
1535
38,4
Azot amoniac (NH4-N) kg/ zi
mg/l
970
24,3
1115
27,9
Fosfor total kg/ zi
mg/l
200
5,0
230
5,8
Temperatura apei uzatemin °C 12 12
Temperatura apei uzatemax °C 25 25

Calitatea efluentului epurat

Standarde pentru apa epurată care iese din staţie înainte de descărcarea în lagună

 
Parametri UM Valoare maximă
CBO5 mg/l 25
CCO mg/l 125
Materii în suspensie mg/l 35
Azot total mg/l 15
Fosfor total mg/l 2

Staţia de epurare a apelor uzate dispune de două linii de epurare ce funcţionează paralel.

Etapele de tratare sunt:

  • Pretratarea
    • Structură cu grătare, constând din grătare rare şi grătare fine
    • 2 bazine pentru îndepărtarea nisipului şi grăsimilor
    • Bazin de retenţia temporară a apelor pluviale
  • Decantarea primară
    • 2 decantoare primare
  • Tratarea biologică
    • Proces de tratare cu nămol activ de mică încărcătură ce presupune nitrificare, denitrificare şi îndepărtarea fosforului biologic, având în componenţă:
    • Staţii de pompare a apei netratate şi de recirculare a nămolului
    • 2 bazine de aerare cu zone anaerobice, anoxice şi aerate
  • Decantare secundară
    • 2 decantoare secundare
  • Post-aerarea şi laguna
    • se realizează dezinfectia naturala cu ultraviolete solare
  • Tratarea nămolului
    • pentru tratarea nămolului provenit de la decantoarele primare şi a nămolului excedentar provenit de la aeratoare, ce include:
    • Un concentrator gravitaţional pentru îngroşarea separată a nămolului primar şi a celui excedentar
    • Un metantanc – pt. fermentare anaerobică a nămolului concentrat
    • Zonă de depozitare a nămolului fermentat
    • Staţie de deshidratarea mecanică prin filtre presă cu bandă
    • Sere pentru uscarea solară a nămolului deshidratat
    • Depozitarea nămolului uscat în incinta staţiei

Descrierea structurilor şi a procesului

Pentru descrierea şi controlul staţiei, a se vedea descrierea funcţională.

1. Bazinul colectorului combinat (CSO)
Apa care intră în staţie de la canalizarea principală trece printr-un bazin al colectorului combinat .

Deoarece limita maximă de preluare a debitului în perioadele ploioase este de 7920 m³/oră (în condiţiile în care sunt în funcţiune ambele linii de la grătare şi de la separatorul de nisip şi grăsimi) stăvilarul va bloca accesul în staţie dacă volumul de apă depăşeşte această limită. Influentul excedentar se va deversa în râul Milcov printr-un dig deversor .

Bazinul colectorului combinat este utilat, de asemenea, cu un sistem de detectare a gazului pentru detectarea prezenţei de gaze periculoase de CXHy, precum şi un ventilator de evacuarea gazelor .

Ventilatorul evacuează aerul din bazin dacă senzorul de detectare declanşează alarma.

2. Canal de admisie în staţie
Pentru monitorizarea calităţii apei care intră în staţie, în canalul de admisie din amonte de grătare, a fost instalat un prelevator automat de mostre fiind urmat de analizoare de conţinut pentru:

  • pH şi temperatură
  • conductivitate
  • depistarea conţinutului de detergenţi
  • uleiuri
  • materii solide în suspensie, Consumul Biochimic de Oxigen, Carbonul Organic Total, Consumul Chimic de Oxigen

Semnalele sunt folosite pentru a furniza informaţii generale şi pentru a alerta operatorii în cazul unor conţinuturi neobişnuite.

Mostrele extrase de prelevatorul automat se vor analiza în continuare în laboratorul staţiei pentru o evaluare detaliată a calităţii apei netratate, şi pentru verificarea şi recalibrarea analizoarelor.

3. Casa grătarelor
De la intrarea în staţie apa uzată intră gravitaţional în casa grătarelor.

Sunt operative două linii, fiecare fiind dotată cu un grătar rar, lumina dintre bare fiind de 30mm şi un grătar fin cu 6mm lumină între bare amplasate unul după altul.

Scopul grătarelor este de îndepărta materia grosieră din apa reziduală şi de a proteja structurile din aval de deşeurile voluminoase care ar putea obstrucţiona funcţionarea optimă a instalaţiilor.

Grătarele sunt curăţate automat prin mişcarea raclorului de jos în sus, în timp ce reziduurile sunt aruncate pe o bandă transportoare (reziduurile grosiere) sau pe transportoare elicoidale (reziduurile fine).

Sistemul de raclare a grătarelor funcţionează intermitent. Aceasta este controlat de măsurători ale diferenţei de nivelul efectuate în amonte şi în aval de grătare (prioritate 1) şi prin cronometrare (prioritate 2).

Grătarele sunt utilate cu limitatori de cuplu pentru a preveni deteriorarea grătarelor în caz de supraîncărcare sau blocaje.

Reziduurile sunt preluate de banda transportoare şi de transportorul elicoidal şi sunt vărsate în containere separate .

Pentru a evita formarea de amestecuri de gaze explozive sau toxice, casa grătarelor va fi aerisită continuu printr-un ventilator care evacuează aerul din interior pentru a elimina acţiunea nocivă a gazelor cum ar fi gazul metan şi H2S, şi pentru a asigura protecţia împotriva exploziilor prin diluarea conţinutului. În interiorul clădirii grătarelor prezenţa gazelor periculoase precum CO, gaz metan şi H2S este detectată printr-un sistem .

4. Bazin ape pluviale
În caz de precipitaţii abundente sau de intrare în staţie a unor debite de apă puternic poluată, aceasta se poate stoca într-un bazin de ape pluviale.

Bazinul apelor pluviale are două funcţii principale:

  • de stocare provizorie a apei ne-epurate în cazul unor ploi abundente
  • ca bazin de descărcare de urgenţă în cazul intrării în staţie a unor debite de apă puternic poluată.

Bazinul ape pluviale este săpat în pământ, având un volum de 6000 m³ şi formă dreptunghiulară, fiind conceput pentru a asigura retenţia unui volum maxim deviat de 4000 m3/oră timp de 1,5 ore în regim de funcţionare. Prin partea nordică a bazinului poate intra un vehicul printr-o rampă de acces pentru a curăţa fundul bazinului.

Pentru a reduce la limita maximă admisă cantitatea de apă care intră la decantoarele primare, linia poate fi blocată printr-un stăvilar în aval de separatorul de nisip şi grăsimi. Debitele care depăşesc 3960 m³/oră vor fi direcţionate către bazinul de stocare a apelor pluviale (a se vedea descrierea funcţională).

Dacă bazinul de stocare a apelor pluviale este complet plin, cantitatea excedentară este deversată peste un dig de evacuare de urgenţă, îndreptându-se gravitaţional către canalul de ieşire din staţie şi apoi în râul Putna.

După umplerea bazinului în urma unei ploi abundente, pompa de retur ape pluviale pompează apa înapoi la intrarea în staţie, în amonte de grătare. Pompele se pun în funcţiune atunci când volumul apei care intră a scăzut suficient sub limita maximă de admisie către decantoarele primare.

Pompa din bazinul apelor pluviale este submersibilă şi este instalată într-un colector din interiorul bazinului de ape pluviale.

Pentru a menţine acest colector curat, lângă pompă se află un agitator . Funcţionarea sa depinde de nivelul apei din bazin.

Un contor de nivel din bazinul apelor pluviale declanşează o alarmă în cazul unor cantităţi mari de apă, furnizează informaţii generale despre gradul de umplere a bazinului şi porneşte/opreşte pompa de retur a apei şi agitatorul.

5. Bazinele de separare a nisipului şi grăsimilor
După ce trece de grătare, apa intră în structura de separare a nisipului şi grăsimilor.

Pentru îndepărtarea materiei anorganice, cum ar fi nisipul şi pietrişul, cu o greutate specifică mai mare decât cea a materiei solide organice din apele de canalizare, se vor folosi două canale longitudinale, aerate . Materia grosieră este îndepărtată pentru a evita colmatarea în canale şi conducte şi pentru a proteja pompele şi utilajele.

Apa ieşită de la grătare intră în deznisipatoarele dreptunghiulare, le traversează fiind evacuată la celălalt capăt printr-o ieşire submersibilă, după care este deversată peste un stăvilar ce menţine nivelul constant al apei. În bazine este injectat aer prin ţevi perforate, montate pe lungime.

Nisipul decantat este extras prin pompe submersibile , care sunt montate pe un raclor obişnuit, ce deserveşte ambele bazine. Raclorul şi pompele au sistem de pornire / închidere automat , în funcţie de debitul de apă.

Nisipul se va descărca într-un container din interiorul clădirii grătarelor.

În plus, fiecare bazin are şi un separator de grăsimi în care are loc flotaţia grăsimilor şi a materiilor în suspensie, mai uşoare ca apa.

Lichidul rezultat din separarea grăsimilor se va descărca gravitaţional în fosa septică.

În cazul în care nivelul de grăsimi este prea mare în căminele de colectare a grăsimilor senzorul de nivel declanşează alarma. Acest lucru se poate întâmpla dacă este blocată conducta de evacuare către fosa septică.

De la structura de separare a nisipului şi grăsimilor, apa se îndreaptă gravitaţional printr-o conductă subterană către căminul de distribuţie care împarte fluxul către decantoarele primare.

6. Decantoarele primare
Pentru îndepărtarea în cantitate mare a materiilor solide în suspensie se folosesc două decantoare primare, circulare.

Efluentul de la decantoarele primare se îndreaptă prin gravitaţie către bazinul de apă netratată.

Funcţionare

Staţia funcţionează în sistem automat.

Operatorul va selecta de la Controllerul Programabil Logic (CPL) trei moduri diferite de comandă:

 

  • Automat prin care toate utilajele sunt controlate de CPL
  • Manual de la distanţă prin care fiecare utilaj în parte este pus în funcţiune manual de la panoul de comandă al CPL
  • Manual Local prin care fiecare utilaj în parte este pus în funcţiune de operator de la un comutator local

 

Dacă există mai multe linii care funcţionează în paralel, fiecare linie sau subunitate în parte poate fi trecută separat în modul de funcţionare "Automat" sau "Manual de la distanţă" pentru a permite efectuarea operaţiilor de întreţinere şi de testare a fiecărei linii în parte. În cazul structurii de pretratare aceasta vizează:

  • Liniile de la grătare
  • Separatorul de nisip şi grăsimi
  • Decantoarele primare

Staţia de pompare apă brută şi staţia de recirculare a nămolului

Apa brută trecută prin etapa de pre-tratare ajunge gravitaţional de la decantoarele primare către bazinul de apă brută al staţiei de pompare apă brută.

Bazinul de apă brută este dotat cu un deversor de urgenţă. In cazul defectării unei pompe, sau din oricare alt motiv ar putea ajunge prea multă apă de la decantoarele primare, deversorul reglează volumul de apă descărcând surplusul în căminul de racord la canalul de ieşire din staţie.

Pentru a urmări cantitatea de apă care intră în bazinul de apă brută, toate pompele sunt dotate cu convertizor de frecvenţă şi sunt controlate prin senzorii din bazinul de apă brută

Nămolul recirculat din decantoarele secundare ajunge gravitaţional în bazinul de nămol care se recirculă al staţiei de recirculare a nămolului.

Toate pompele sunt dotate cu convertizoare de frecvenţă .

Ambele bazine, de apă brută şi nămol care se recirculă, sunt aerate pentru a preveni sedimentarea nămolului şi formarea de nămol în suspensie.

Termeni de bază pentru descrierea procesului de activare a nămolului prin aerare

  • CCO: Consumul Chimic de Oxigen (sau încărcătura organică oxidabilă) Pe baza acestui indicator este determinată încărcătura poluantă, atât biologică cât şi minerală, a unui efluent supus analizei.
  • CBO: Consumul Biochimic de Oxigen
  • CCO5: consumul biochimic de oxigen măsurat după o perioadă de incubaţie de cinci zile. Acest indicator permite evaluarea încărcăturii cu materie poluantă organică, biodegradabilă a unui efluent.
  • Ntot: azot total (organic şi anorganic)
  • Ptot: Fosfor total (organic şi P-PO4)
  • MST/mlss: Materii solide totale (conţinutul organic şi anorganic din biomasa totală)
  • MSV: Materii solide volatile (numai conţinutul organic din biomasă)
  • Încărcătura: Încărcătura reprezintă cantitatea de materie poluantă din apa netratată în raport cu
    • volumul bazinului de aerare
    • biomasa totală (cantitatea de nămol)
  • V: Volumul tuturor zonelor bazinului de aerare
  • Vaerate: Volumul zonelor aerate din bazinul de aerare

Procesul de stabilizare aerobă

Apa brută şi biomasa ajung împreună într-un bazin cu mixare completă. Apa brută reprezintă hrana consumată de microorganismele vii care formează flocoane.

Pentru realizarea procesului de stabilizare aerobă este necesar să existe un raport echilibrat între apa brută (hrana) şi biomasă, să existe spaţiu suficient pentru biomasă, mixare şi adăugare de oxigen. Reactorul biologic , unde are loc procesul biologic, este denumit "Bazin de Aerare".

<!--[if !supportEmptyParas]--><!--[endif]-->

Procese biologice de bază

<!--[if !supportEmptyParas]--><!--[endif]-->

Activităţile biologice au la bază reacţii foarte complicate, controlate printr-un algoritm funcţional. Nu este necesar ca aceste procese să fie înţelese în detaliu. Aceasta reprezintă subiectul unor studii aprofundate din descrieri funcţionale, seminarii, documente de studiu disponibile şi manuale şcolare. Totuşi, trebuie avute în vedere câteva reacţii fundamentale:

1. Îndepărtarea carbonului, executată aici în toate sectoarele de bazin de la 1 la 8. Acesta reprezintă procesul de stabilizare aerobă de bază. Conform acestui proces, carbonul organic biodegradabil, exprimat aici prin indicatorii CCO şi CBO, este îndepărtat. Zahărul, grăsimile, acizii graşi şi proteinele conţin carbon mai mult sau mai puţin biodegradabil. Ca urmare, pentru menţinerea acestui tip de nămol sunt necesari bacterii specifice pentru descompunerea nămolului şi condiţii de creştere optime ale acestora pentru a obţine rezultatele de epurare dorite. În linii mari, jumătate din cantitatea de carbon este încorporată în biomasă, microorganisme precum bacterii şi protozoare (de ex. Vorticelaîn varietăţi multiple) şi carbon organic inert. Partea rămasă este eliberată în atmosferă sub formă de dioxid de carbon.

2. Nitrificarea, care aici are loc în zonele 3 sau 5 până la 8, reprezintă oxidarea biologică a amoniului în nitriţi, urmată de oxidarea acestor nitriţi în nitraţi. Degradarea amoniului în nitriţi reprezintă de obicei limita tehnică de nitrificare.

3. Denitrificarea, are loc în zonele anoxice 1, 3 şi 4 (vara), sau 1 şi 2 (iarna), este un proces înlesnit de agenţi microbieni de reducere a nitratului care poate în cele din urmă avea ca rezultat producerea de azot molecular N2 (într-o serie de produse intermediare de azot gazos).

4. Procesul biologic de Eliminare Fosfor (BioP), are loc aici în zona anaerobă 2 (vara), are ca rezultat îmbogăţirea cu fosfor a masei de celule bacteriene. Acest proces poate avea loc în sisteme de tratare aerobică în condiţii favorabile pentru microorganisme

5. Temperatura influenţează în mod semnificativ metabolismul bacteriologic. Viteza procesului metabolic al oricărei bacterii poate fi uşor redusă sau accelerată de trei ori sau chiar până la zero, în funcţie de speciile de bacterii. În concluzie, nu se poate aştepta ca procesul de eliminare a fosforului prin acţiunea microorganismelor (procesul BioP) să aibă loc în sezonul cu temperaturi scăzute. La temperaturi mai mari, se poate reduce volumul nitrificării şi o anumită parte a capacităţii bazinului va fi folosită pentru eliminarea fosforului biologic.

Nămolul excedentar

Încărcătura poluantă de natură organică este eliminată în aeratoare prin transformarea în gaz şi materie solidă, care nu va contribui la nămolul în exces:

Ca urmare, va fi necesar să extragă acest surplus acumulat sau nămol excedentar pentru a menţine constante cantitatea de biomasă şi condiţiile necesare procesului.

Decantare

În Decantorul secundar are loc separarea materiilor solide de apa limpede rezultate în urma procesului de aerare.

Biomasa şi materia inertă se acumulează în flocoane, care se sedimentează gravitaţional. Bacteria care nu se poate decanta este scoasa afara din sistem.

<!--[if !supportEmptyParas]--><!--[endif]-->

Nivelul nămolului 
Nămolul din decantor trebuie menţinut la un nivel redus, cel puţin să nu depăşească 2 metri pentru a evita pierderea în efluentul de apă curată şi dezvoltarea de caracteristici anaerobe a nămolului activat. Aceste caracteristici anaerobe pot determina formarea de ciuperci filamentare şi umflare excesivă a biomasei, diminuând proprietăţile de sedimentare.

Recirculare

Prin recircularea nămolului este asigurat faptul că biomasa nu va ajunge şi nu se va acumula în decantor, ci va fi recirculată în aerotanc pentru a contribui la eliminarea substanţelor poluante. Aceasta înseamnă că trebuie reciclată o cantitate variabilă de nămol activat în aerotanc cu scopul de a menţine o concentraţie echilibrată a nămolului, necesar pentru epurarea biologică a apelor reziduale. În cazul oraşului Focşani, proporţia este reglată cu ajutorul debitmetrului aflat în spatele Deznisipatorului în combinaţie cu supapele automatice din bazinul de nămol care se recirculă din spatele decantoarelor.

<!--[if !supportEmptyParas]--><!--[endif]-->

Indicatori de calitate a debitelor de ape uzate

Emisarul în care se descarcă apele epurate este râul Putna, conform condiţiilor de descărcare a apelor uzate în receptori naturali H.G.352/2005. Apele epurate trebuie sa respecte valorile indicatorilor de calitate.

În prezent, indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate sunt determinaţi de S.G.A Vrancea şi SC C.U.P SA prin intermediu laboratorului propriu.

Instalaţii de măsurare a debitelor de apă la staţia de epurare

Debitele de apă uzată evacuată sunt măsurate în secţiunea de măsurare cu ajutorul unui debitmetru electronic Dn 800,care afiseaza atat debitul instantaneu cat si debitul total de la data punerii in functiune.

EPURARE

Intreţinerea şi reparaţia staţiei de epurare ,cât şi responsabilităţile personalului sunt cuprinse în manualele de operare ale staţiei de epurare.

Coordonarea activitatilor de urmarire ,remediere privind functionarea in parametrii prescrisi a proceselor secventiale de epurare este urmarita de personal specializat.

Exista posibilitatea interventiei pe sectorul avariat ,fara perturbarea intregului proces de epurare.

De ce a fost nevoie de o nouă statie de epurare?

Indicatorii de calitate ai vechii staţii de epurare spuneau: intră apa murdară şi trebuie sa iasă apa limpede.

- Ce s-a observat?

În timp, chiar dacă se deversa apă limpede în râuri, acestea au murit. Pe vremuri chiar şi în râurile mici care traversau oraşele erau peşti. Acum, toate râurile din ţară sunt poluate. Astfel, în ciuda faptului ca apa era limpede ea conţinea otrăvuri, numite SUBSTANŢE DIZOLVATE (amoniu, ortofosfaţi etc). Este ca şi când într-un vas cu apă limpede s-ar turna zahăr şi sare. Apa ar rămâne tot limpede, dar nu s-ar putea dezvolta viaţa în ea.

În prezent, normele de calitate s-au schimbat şi nu mai e de ajuns sa fie apa doar limpede ci trebuie eliminate din apă şi substanţele dizolvate, astfel încât în apa rezultată în urma epurării să existe viaţă. Acest lucru nu este simplu şi singura metoda practică şi eficientă de a realiza o epurare corectcă a apelor uzate este METODA BIOLOGICĂ, realizată cu ajutorul unor BACTERII.

Amoniul care vine în apă este de 70-80 mg/litru, epurarea trebuie sa-l scoată la maxim 2 mg/l. Acest coeficient de 2mg amoniu / litrul de apă este suportat de râu, deoarece şi râurile au o capacitate de autoepurare. în trecut întreaga concentraţie de 70-80 mg/l de amoniu se ducea în ape omorând toată flora şi fauna acvatică. Actuala Staţie de Epurare scoate 0,16 – 0,18 mg amoniu / litrul de apă epurată, ceea ce înseamnă de 10 ori mai bine decât o impun normele europene.

La fel se poate discuta şi despre ortofosfaţii din apa uzată, care vin în concentraţie de 9-10 mg/l şi trebuie să iasă maxim 1 mg/l.

Staţia actuală de epurare scoate la evacuarea apei uzate în emisar 0,012 mg ortofosfaţi la litrul de apă.

- Cum se realizează efectiv procesul de epurare ?

Amoniul (un compus al azotului) este ca atare în apă şi urmărim sa-l transformăm în azot gazos ~ un gaz inert, netoxic şi care se regăseşte în aer în proporţie de 75%. Mai mult, azotul nu este un gaz care să facă efect de seră.

Nu există o bacterie care să transforme amoniul din apă în azot gazos. Dar s-au descoperit nişte bacterii care pot să transforme AMONIUL în NITRIŢI. Dar nitriţii sunt la fel de toxici ca şi amoniul. Atunci s-au găsit alte bacterii care transformă NITRIŢII în NITRAŢI, care sunt la fel de toxici. In general fântânile la ţara sunt contaminate cu nitraţi din zootehnie. Ei ajung în sol, în pânza freatică şi apoi în fântână. Când apa se fierbe se măreşte concentraţia de nitraţi din ea deoarece se evaporă apa pură, nitraţii rîmânând.

Astfel s-a mers mai departe, gasindu-se alte bacterii care transformă NITRAŢII in AZOT GAZOS.

În concluzie, trebuie să avem grijă de 3 familii de bacterii pentru a realiza fenomenul de extragere a substanţelor dizolvate din apă. Dacă familiile de bacterii nu sunt îngrijite bine (să fie într-un permanent echilibru), pentru a prelua substanţele specifice pe care să le poată transforma, staţia de epurare nu va funcţiona.

Bacteriile pot să-şi îndeplinească misiunea la care sunt puse aici numai dacă au anumite condiţii bune de viaţă. Noi însă, trebuie să le punem şi în condiţii rele pentru a le determina să facă ceea ce vrem, având grijă, însă ca ele să-şi îndeplinească misiunea.

Unele bacterii transformă amoniul în azot gazos, altele acumulează fosforul. Acestea în final se numesc NĂMOL. Pe acesta îl stoarcem şi îl facem pămant care conţine foarte mult fosfor sau fosfaţi care sunt îngrăşăminte biologice.

Graficul în care cu verde este reprezentata concentraţia de fosfaţi în linia de epurare la intrarea in staţie, prezintă în prima faza creşterea nivelului de fosfaţi deoarece bacteriile sunt puse în condiţii improprii dezvoltării, în prima zona cu nămol activ, ele zbătându-se să supravieţuiască şi astfel dau afara fosforul (transpiră fosfaţi în apă) - un efect contrar celui aşteptat. în partea a doua bacteriile asimilează foarte mulţi fosfaţi astfel incât concentraţia acestora scade mult sub nivelul celei care se regăseşte la intrarea în staţia de epurare.

La supravegherea permanentă a echilibrului acestor bacterii lucrează laboratoarele staţiei de epurare.

Se folosesc aproximativ 42 tone de bacterii. Numărul lor trebuie să fie corespunzator cu cantitatea de otravă care intră în staţie.

În prima clădire se scot suspensiile mari din apă. Apa se trece prin grătare care reţin aceste suspensii mari. în desnisipator se măreşte secţiunea canalului, apa îşi micşorează viteza, se linişteşte iar suspensiile se depun gravitaţional. Grăsimile care sunt foarte toxice pentru bacterii trebuie scoase din apă prin insuflare de aer, care antrenează grăsimile la suprafaţă. Acest lucru se realizează în separatorul de grăsimi.

Înainte se considera că apele meteorice sunt convenţional curate şi se pot evacua direct în râu. Fals, deoarece apele meteorice spală străzile şi antrenează în canalizare hidrocarburi. Aceste hidrocarburi sunt foarte toxice pentru mediul acvatic. Când plouă debitul de apă este foarte mare. Apa provenită din precipitaţii se divizează într-un bazin de retenţie, iar apoi este preluată spre epurare.

Apa ajunge în continuare într-un distribuitor (un cămin), de unde este direcţionată intr-unul din cele două decantoare primare. Sunt două decantoare primare deoarece trebuie asigurată continuitatea epurării în cazul reviziilor la unul dintre ele, celălalt rămânând inactiv.

Decantorul primar este un bazin în care apa este pusă la limpezit şi după un timp la fundul bazinului se strânge namol. Acesta se numeşte NĂMOL PRIMAR. Indiferent cât ar sta apa în acest decantor primar, ea rămâne tot tulbure, suspensiile din ea nu se separă gravitaţional. Această tulbureala (materie organică) reprezintă principala sursă de hrană pentru bacterii.

După ce forţăm bacteriile să scoată substanţele dizolvate din apă în bazinele cu namol activ, ca efect secundar al acestui proces, apa va rămâne limpede.

La final apa iese amestecată cu bacterii, dar fără substanţe dizolvate în ea. Bacteriile se regăsesc în familii de bacterii, numite şi aglomerări (flocoane).

În decantoarele secundare aceste familii de bacterii se separă de apă, aceasta rămânând limpede şi fără substanţe dizolvate în ea.

Apa astfel rezultată este trimisă într-un iaz biologic (lagună).

Înainte în locul acestei lagune se depozita nămolul rezultat din procesul de epurare şi astfel se crea un disconfort olfactiv, dar se şi polua pânza freatică.

În acest iaz apa curată menţine viaţă (găsim aici plante, peşti, păsări). Tot aici, datorită faptului că adâncimea iazului este de doar 1 m, se face şi o dezinfecţie a apei prin ultravioletele de la soare, distrugându-se viruşii care vin din apele uzate ale spitalelor.

Nămolul are în compoziţie 90% apă, fiind ca laptele numai ca are o culoare neagră. Înainte acest nămol se arunca. El provine din nămolul primar, care se pune într-un concentrator gravitaţional facându-l să-şi piardă o parte din apă şi din nămolul secundar (bacteriile se înmulţesc şi trebuie ţinute într-un echilibru permanent; astfel bacteriile care îmbătrânesc trebuie eliminate, ele formând nămolul secundar). Ambele nămoluri se pompează într-un metantanc, unde fermenteaza anaerob. Aici alte bacterii îl transformă în substanţă minerală (pământ), apă şi gaz de fermentare biologică (biogaz). Acesta are în componenţa lui 65-70% gaz metan, care arde, fiind dirijat către un motor cu ardere internă. Acest motor antrenează un generator de curent electric, ce acopera cam 20% din cheltuiala cu energia necesară staţiei. Căldura degajată de motoare ajută la încălzirea spaţiilor cladirilor şi la încălzirea bacteriilor, care au nevoie de căldură pentru a realiza toate aceste procese.

Cantitatea de apă murdară (nămol) produsă este de 250 mc / zilnic.

In metantanc nămolul fermentează complet cam în 75 de zile. Se stocheaza 20 de zile (perioada de fermentare maximă), mare parte din mineralizare rezolvându-se în această perioadă.

Există în acest proces şi un inconvenient, generarea hidrogenului sulfurat care în contact cu vaporii de apă se transformă în acid sulfuric. Putem scăpa de hidrogenul sulfurat trecându-l printr-un carbune activ (masca de gaz). In maxim o săptămâna porii carbunelui se încarcă, cu această substanţă. O alta metodă, mai scumpă ca şi investiţie, dar mai ieftină în exploatare este să ne folosim tot de nişte bacterii care asimilează în anumite condiţii hidrogenul sulfurat din biogaz. Aceste bacterii pe lângă căldură şi hrană mai vor şi oxigen (până la 5% din concentraţia gazului). Dacă se scapă mai mult de 10% oxigen, gazul se autoaprinde. O serie de senzori care urmăresc procentul de oxigen din gaz.

Din metantanc, biogazul se duce într-un rezervor de gaz brut, acolo se desulfurizează, iar gazul curat, fără hidrogen sulfurat trece în alt rezervor. De aici ajunge la motoare şi se produce curentul electric.

Nămolul nu a fermentat total, încă miroase şi conţine multă apă. Se scoate apa din el şi se stabilizează (se mineralizează total). Astfel nămolul ajunge la filtrele presă cu bandă. Dar particula de namol este legată electric de cea de apă. Prin pol electrolit (o substanţă organică sub formă de praf) se scoate apa din nămol. Se consumă cam 45-50 kg de pol electrolit pe zi. Nămolul este pompat în nişte sere speciale pentru nămol. Aici continuă dezhidratarea termică folosind caldura solară. Tot aici se realizează şi stabilizarea finală a nămolului (mineralizarea), prin stabilizare chimică (prin oxidare). Oxigenul din aer este trimis în sere prin intermediul unor ventilatoare. In sere exista un robot care întoarce nămolul pentru a se realiza o stabilizare uniformă. De aici nămolul iese bogat în fosfaţi, fiind un foarte bun îngrăşământ. În final nămolul rezultat se compostează (amestec cu deşeuri vegetale).

 
 
 
0237 226.400 telverde
 
 

Telefon: 0237 226.401
Fax:        0237 226.402
E-mail:  secretariat@cupfocsani.ro

 
 
 
 
 

Pentru dezvoltarea serviciilor de apă şi canalizare puse la dispoziţie populaţiei şi îmbunătăţirea serviciilor prestate, menţinând în acelaşi timp tarifele în limite suportabile pentru utilizatori, fosta regie autonomă CUP R.A Focşani a fost...
» mai multe detalii

 
 
 
 
 

Buletine de calitate a apei

 
 
 
 
 
Informaţii utile

Programe casierii

  • Focşani
     

    Progam casierie Focşani

    Sambata - 8 - 12
    Luni - Vineri - 8 - 18
     
  • Mărăşeşti
     

    Progam casierie Mărăşeşti

    Luni - Vineri - 8 - 14, 15 - 17
     
  • Adjud
     

    Progam casierie Adjud

    Luni - Vineri - 8 - 14:30, 15 - 16:30
     
  • Panciu
     

    Progam casierie Panciu

    Luni - Vineri - 8 - 14:30, 15 - 16:30
     
  • Odobeşti
     

    Progam casierie Odobeşti

    Vineri - 8 - 15:30
    Luni - Joi - 8 - 14, 14:30 - 16:30
     

Legislatie

Întrebari frecvente
Ce reprezintă diferenţele de cantităţi de apă ce apar pe factură ?

 
 
 
 
© 2011 SC CUP SA Focşani. Toate drepturile rezervate